Detestată, recomandată și controversată, cred că aceste trei cuvinte pot descrie scurt și la obiect istoria plantei numite SOIA.

Detestată pe vremea comunismului, soia și produsele din soia au apărut ca prin minune drept alimente miraculoase și sănătoase în secolul 21 datorită informațiilor care se propaga dacă nu cu viteza luminii, cel puțin cu viteza internetului. Timp de secole, asiaticii au consumat produse din soia fermentată și s-au bucurat de beneficiile sănătoase ale acestora, dar din păcate, în ultima vreme produsele nefermentate și procesate le-au luat locul celor sănătoase în toată lumea.

Laptele, uleiul, brânza, burgerii, crenvurștii, înghețata ş.a. toate din soia nu sunt deloc nutritive, ci, din contră, foarte toxice.

Supranumită și „proteina vegetală completă” sau „carnea vegetală”, soia începe să o ia la vale pe toboganul popularității datorită avalanșei de noi informații mai ales cele despre soia modificată genetic.

Soia modificată genetic este crescută pentru a rezista erbicidelor, pentru a crește rapid și ieftin, dar în schimb este plină de pesticide toxice.

Dar de ce au apărut opinii împotriva proteinei complete?

În primul rând soia și produsele din soia conțin anumiți antinutrienți care interferează cu enzimele care digeră proteinele. Cu alte cuvinte soia conține hemaglutinină, goitrogeni și acid fitic.

Hemaglutinina este o substanță care face ca celulele roșii din sânge să se transforme în tromboze (cheaguri de sânge) ce rețin oxigenul. Goitrogenii blochează sinteza hormonilor tiroidei și interferează cu metabolismul specific, iar acidul fitic reduce absorbția mineralelor precum calciu, magneziu, fier sau zinc.

Odată ajunsă mâncarea în stomac, tractul digestiv secretă enzime pentru a o descompune și pentru a elibera nutrienții, producându-se astfel asimilarea lor în organism. Conținutul ridicat de inhibitori de enzime, precum tripsina din soia nefermentată, îngreunează digestia și duc la imposibilitatea digerării complete a proteinelor și carbohidraților din produsele din soia. Rămânând incomplet digerate, aceste alimente hrănesc bacteriile dăunătoare din intestinul gros, ducând la balonare și disconfort abdominal.

În al doilea rând soia conține isoflavoni. Aceștia sunt fitoestrogeni care afectează funcția endocrină, pot cauza infertilitate și cancer mamar la femei. Laptele de soia băut zilnic poate afecta și ciclul menstrual.

În al treilea rând, soia conține acid glutamic ca multe alte plante de altfel. Acidul glutamic în sine este un aminoacid răspândit pe scară largă. Se găsește în mod natural în toate celulele vii ca parte a proteinelor. Numai o fracțiune de glutamat în produsele alimentare este în forma sa „liberă” și numai glutamatul „liber” poate intensifica aroma alimentelor. O parte din savoarea roşiilor, produselor fermentate din soia, extractelor de drojdie, produselor proteice fermentate sau hidrolizate (cum ar fi sosul de soia și pasta de fasole fermentată) se datorează prezenței ionilor liberi de glutamat.

Am fi putut s-o mâncăm pentru a ne asigura acizii grași esențiali omega 6 și omega 3. Se consideră că un raport optim de omega 6 : omega 3 în dieta omului este de 4:1. Boabele de soia fierte au un raport de până la 7,5:1 ca și vlăstarii de altfel. Dezastru și la acest capitol.

Nu în ultimul rând, soia are niveluri toxice de aluminiu. Soia trebuie să treacă printr-un proces tehnologic pentru a deveni izolat proteic din soia. În cadrul acestui proces, soia este procesată în containere din aluminiu, iar astfel produsul final este contaminat. Aluminiul afectează dezvoltarea creierului, determină comportament antisocial, probleme de învățare, alzheimer și demenţă.

Prelucrarea intensivă pentru a hidroliza proteina din soia în proteină vegetală produce și excitotoxine, cum ar fi glutamatul (gândește-te la MGS) și aspartatul (o componentă a aspartamului) ca produse secundare. Excitotoxinele de origine alimentară sunt omniprezente în produsele alimentare prelucrate și provoacă moartea celulelor nervoase.

Cu toate acestea soia ne-a invadat alimentația, găsindu-se în zeci de feluri de mâncare fie că este menționată, fie că nu. De cele mai multe ori însă este ascunsă în produse alimentare sub diferite denumiri precum:

• proteine vegetale hidrolizate (PVH);
• proteine vegetale texturate (PVT);
• lecitină;
• monodigliceride;
• glutamat monosodic;
• ulei vegetal;
• vitamina E.

Și, dacă nu v-am convins încă, rețineți că soia poate provoca alergii. Oamenii care sunt deja alergici la grâu, fasole, lapte sau alte alimente pot avea reacții alergice la soia.

Dar, dacă este așa de dăunătoare, de ce asiaticii o consumă?

Asiaticii nu mănâncă soia nefermentată precum mănâncă alte legume pentru că soia conține acele cantități mari de toxine naturale și antinutrienţi despre care vorbeam mai sus. Fermentarea este o condiție obligatorie pentru îndepărtarea lor. Pentru consumul uman, cantități mici de soia fermentată cum se regăsește în gastronomia asiatica tradițională: miso, natto, tempeh, shoyu și tamari, nu vor crea probleme.

Ieftină și eficientă datorită multiplelor întrebuinţări, de la hrana umană la cea animală, soia a intrat pe piață și va rămâne probabil pentru multă vreme. Ce se va întâmpla cu noi, cu sănătatea noastră numai timpul va spune. Probabil ne vom adapta, măcar o parte din noi, așa cum ne-am adaptat și la alte alimente.

Citiți și:

http://www.thehealthyhomeeconomist.com/170-scientific-reasons-to-lose-the-soy-in-your-diet/

https://www.mercola.com/article/soy/avoid_soy.htm

http://ecologycenter.org/terrainmagazine/spring-2007/the-dish-on-soy/

http://authoritynutrition.com/is-soy-bad-for-you-or-good/