Am tot citit despre comparaţia oului de prepeliţă cu oul de găină, cât de “bazat” (ca să folosesc un termen “academic”) este primul faţă de cel de al doilea. Şi, cum am promis în articolul despre ouăle de prepeliţă că voi reveni asupra acestei lupte pentru supremaţie nutritivă, iată că mă ţin de promisiune şi am să le compar.
Iar ca treaba să fie completă o să compar nu numai oul de prepeliţă cu cel de găină, ci şi cu cel de raţă, curcă şi gâscă.
Înainte de a ne apuca de treabă (eu de scris şi voi de citit) să stabilim cadrul experimentului: se va folosi ca unitate de comparaţie suta de grame şi se vor compara alimentele crude (nu am date pentru oul de prepeliţă preparat termic). Acestea fiind spuse, e timpul să mai distrugem nişte mituri!
Oul de prepeliţă vs. oul de găină:
- “grăsimi de 3 ori mai puţine”. Inutil de comentat, vedeţi tabelul de mai jos, cifrele sunt scoase din… pălărie?
- “La conținutul de minerale şi vitamine, comparaţiile nu-şi au rostul: de 6 ori mai multă vitamina B1; de 5 ori mai mult fosfor; de 5 ori mai mult fier; de 15 ori mai multă vitamina B2.” Dar comentariile îşi au rostul: este suficient să ne uităm la procentul din DZR ca să ne dăm seama că nu se poate!
- “Ouăle de prepeliţă le-ar putea înlocui cu uşurinţă pe cele de găină pentru că ele conţin de opt ori mai mult fier, de cinci ori mai mult fosfor, de şase ori mai multă vitamina B1 şi de 15 ori mai multă vitamina B12.” Mda, cineva trebuie să repete clasele primare sau să-şi schimbe sursa de informare.
- “Mai mult decât atât, ouăle de prepeliţă conţin 13 % proteine de calitate superioară faţă de cele de găină (…)”. Să ne înţelegem 100 grame de ouă de prepeliţă conţin 13 grame de proteine, nu 13%, faţă de 11 grame cât conţin 100 de grame de ouă de găină. Nu am înţeles partea cu calitatea superioară a proteinei din oul de prepeliţă. Adică în oul de găină nu găsim proteine superioare???
- “Valoarea nutritivă a oului de prepeliţă este de trei până la patru ori mai mare decât a oului de găină. De exemplu, oul de prepeliţă conţine 13 la sută proteine, comparativ cu 11 la sută în oul de găină, 140 la sută vitamina B1, comparativ cu doar 50 la sută în oul de găină şi de cinci ori mai mult fier şi potasiu.” Partea cu 13% am explicat-o mai sus, dar 140% vitamina B1??? Wow, după care DZR?
Oul de raţă:
- “Oul de raţă crud oferă 158% vitamina B12, 26% vitamina B5, 22% vitamina B2, 15% vitamina A, 14% vitamina B9 (Acid Folic) şi 10% vitamina B6”. După care valori şi la ce greutate a oului s-a stabilit procentul de 158% vitamina B12? În 100 grame de ou crud de raţă găsim 5,4 mcg (micrograme) de B12, la un DZR de 6 mcg de B12 rezultă 90% din DZR.
- “Sunt foarte bogate în proteine, chiar mai bogate decat cele de găină. Conţin calciu şi potasiu, dar şi minerale rare pe care oul de găină nu le conţine.” 100 grame ouă de raţă au cu 2 grame în plus proteine faţă de aceeaşi cantitate de ouă de găină, deci sunt “chiar mai bogate”, însă mineralele sunt aceleaşi doar proporţia diferă.
Oul de gâscă:
- “Un ou de gâscă face cât trei ouă de găină. Sunt foarte bune la gust, sunt bogate în grăsimi sănătoase şi merita introduse in alimentaţie pentru mineralele şi vitaminele pe care le conţin. Sunt o excelentă sursă de vitamina D şi de vitamine din grupul B.” Un ou de gâscă poate face la preţ cât 3 ouă de găină şi la greutate, dar să nu comparăm mere cu pere că la aceeaşi greutate în multe cazuri valorile sunt apropiate. “O excelentă sursă de vitamina D” este oul de găină că cel de gâscă nu o conţine.
Încă o dată internetul este o “sursă excelentă” de articole prost documentate, exagerate, luate cu copy/paste că doar e la modă. Multe site-uri au şi buton “share” ca să le trimitem şi prietenilor articolul în speranţa că le facem un bine. În realitate nu facem atlceva decât să propagăm “surse excelente” de… îmi tot vine în minte un cuvânt enlezesc, “bullshit” (o minciună sfruntată, un neadevăr parfumat, o eroare evidentă – traducere din engleză conform definiţiei date de www.urbandictionary.com).
Deşi pe unele site-uri am găsit ca şi sursă de informare Serviciul de Cercetare Agricolă, Statele Unite Departamentul de Agricultură (Agricultural Research Service, United States Department of Agriculture ), când s-a stabilit doza zilnică recomandată rezultatul a fost diferit faţă de ce am calculat eu.
| Ou prepeliţă | Ou găină | Ou raţă | Ou curcă | Ou gâscă | |
| Calorii | 8% | 7% | 7% | 9% | 9% |
| Grăsimi | 17% | 15% | 21% | 18% | 20% |
| – din care saturate | 18% | 15% | 18% | 18% | 18% |
| Colesterol | 281% | 141% | 295% | 311% | 284% |
| Proteine | 26% | 22% | 26% | 28% | 28% |
|
Vitamine |
|||||
| A | 11% | 10% | 13% | 11% | 13% |
| D | ~ | 9% | ~ | ~ | ~ |
| E | 5% | 5% | 7% | ~ | 6% |
| B1 | 9% | 5% | 20% | 7% | 10% |
| B2 | 46% | 28% | 24% | 28% | 22% |
| B3 | 1% | 0% | 1% | 0% | 1% |
| B6 | 8% | 7% | 13% | 7% | 12% |
| B9 | 16% | 12% | 20% | 18% | 19% |
| B12 | 26% | 22% | 90% | 28% | 85% |
| B5 | 18% | 14% | 19% | 19% | 18% |
|
Minerale |
|||||
| Calciu | 6% | 5% | 4% | 10% | 6% |
| Fier | 20% | 10% | 21% | 23% | 20% |
| Magneziu | 3% | 3% | 4% | 3% | 4% |
| Fosfor | 23% | 19% | 22% | 17% | 21% |
| Potasiu | 4% | 4% | 6% | 4% | 6% |
| Sodiu | 6% | 6% | 6% | 6% | 6% |
| Zinc | 10% | 7% | 9% | 11% | 9% |
| Cupru | 3% | 5% | 3% | 3% | 3% |
| Mangan | 2% | 2% | 2% | 22% | 2% |
| Seleniu | 46% | 45% | 52% | 49% | 53% |
