Alimentele cu nitraţi – legumele

Când vorbim despre nitraţi şi nitriţi ne gândim automat la aditivii alimentari E250, nitritul de sodiu, la E251 nitratul de sodiu sau la E252 nitratul de potasiu şi bine facem. Însă lucrurile sunt mult mai complicate şi îi găsim şi în alte părti: de la apă, carne, la fructe şi legume. Zilnic viaţa ne este invadată de aceste substanţe nu tocmai prietenoase.

Ce sunt nitraţii şi nitriţii?

Nitraţii sunt o sursă esenţială de azot pentru plante, fiind forma naturală a azotului care se găseşte în sol. Cand se folosesc în agricultură îngrăşăminte, aceştia sunt prezenţi în sol în cantitati mai mari. Odata ingeraţi, nitraţii se transformă în nitriţi – substante mult mai toxice, în urma contactului cu microflora bacteriană a stomacului. Toti nitraţii şi nitriţii pot forma în anumite condiţii nitrozamine cu potenţial cancerigen – mutagen. Nitraţii formează compuşi stabili cu hemoglobina, inclusiv cu cea fetală, methemoglobina, reducând capacitatea acesteia de a transporta oxigenul atât de necesar adultului şi mai ales fătului.

Unde îi găsim?

Este mai putin cunoscut faptul că cea mai mare parte a nitraţilor absorbiţi în organism (aproximativ 70%) provine din legume, şi nu din apă (20%), iar din carne (nu cea procesată) doar 10%.

Multe legume, mai ales rădăcinoase, tind să acumuleze cantităţi mari de nitraţi. Printre legumele bogate în nitrați se numără salata verde, spanacul, rucola, sfecla, morcovii, fasolea verde, pătrunjelul (rădăcină şi frunze), varza, ridichiile, ţelina şi varza. Evident, conținutul de nitrați variază în funcție de compoziția solului şi de îngrăşămintele folosite.

Ca exemplu, cu cât salata verde este mai voluminoasă, cu atât conţine mai mulţi nitraţi, iar în morcovi se concentrează cel mai mult la bază.

Mai mult, sucul de legume proaspete trebuie băut imediat pentru a nu avea timp nitraţii să se transforme în nitriţi.

Cum reducem cantitatea de nitraţi şi nitriţi?

În teorie se poate reduce uşor cantitatea ingerată, însă practica ne omoară.

  • În primul rând trebuie scăzut aportul de nitraţi prin evitarea cel putin a cărnii (mezelurilor) procesate industrial sau prin reducerea consumului.
  • Cumpăraţi legume şi fructe din surse sigure.
  • Legumele crescute în plin soare au cantităţi mai mici de nitraţi decât cele care se cultivă iarna în solarii.
  • Vitamina C este foarte eficientă în prevenirea conversiei nitratului în nitrit atât în plantă, cât şi în corpul uman. Deci consumaţi cât mai multă vitamina C (naturală, nu pastile).
  • Legumele şi verdeţurile puneţi-le în apă rece pentru 2-3 ore după care aruncaţi apa.
  • Depozitaţi legumele şi fructele în frigider, frigul oprind transformarea nitraţilor în nitriţi.

Având în vedere că suntem 7 miliarde pe planetă îmi este greu să cred că alimentaţia noastră va deveni mai sănătoasă. În afară de aditivii alimentari mai sus amintiţi şi nitraţii din apă, fructe şi legume, mai sunt şi alte substanţe periculoase şi care ne invadează viaţa, precum metalele grele, pesticidele şi alte substanţe folosite la coptul artificial, stropirea împotriva mucegaiurilor şi câte şi mai câte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *