crenvursti

Tot ce-i mai gustos din carne!

De mult mi-am propus să scriu despre tot ce-i mai gustos din carne. Da, aţi citit bine! Stiu că seamana izbitor cu o reclamă difuzată la TV şi nu o să neg că reclama cu pricina m-a determinat şi să scriu. Oare ce este mai gustos din carne? Şi câtă carne au acei crenvurşti pe care se bat mesenii?

Pentru că am uitat de fiecare dată când am fost la cumpărături să citesc eticheta lor (nu sunt o consumatoare fidelă de crenvurşti), am apelat la dl. Google care nu m-a dezamăgit nici de data aceasta. Iată ce conţine un sortiment de crenvurşti cu piept de pui: piept de pui (37%), slănină, apă, proteină din lapte (cazeinat de sodiu), sare, stabilizator (difosfat de sodiu), condimente, zaharuri, antioxidanţi (acid ascorbic, ascorbat de sodiu), conservant (nitrit de sodiu), potenţiator de aromă (glutamat monosodic), colorant (carmin).

Revin cu întrebarea: ce e mai gustos din carne? Mai gustoase ca alea 37 procente de piept de pui trebuie să fie restul de 63 de procente (că, deh, 63>37), altfel nu se poate vorbi de ce e mai gustos din carne că nu prea au carne! Neştiind exact care sunt proporţiile din celelalte ingrediente, o să fac un mic exerciţiu de estimare: presupunând că toţi aditivii şi sarea însumează 10 procente, rezultă că 53% din cantitatea de produs reprezintă de fapt slănină, apă şi cazeinat de sodiu.

Dacă ne-am lamurit cu carnea sau, mai bine spus, cu lipsa ei (nu vă lăsaţi păcăliţi de faptul că primul ingredient trecut este carnea, deci, teoretic, cel mai însemnat cantitativ, ea este minoritară comparativ cu restul ingredientelor), mai trebuie să ne lămurim dacă se pune carne macră sau dezosată mecanic, diferenţa fiind uriaşă. Produsele alimentare pe bază de carne dezosată mecanic conţin piele, tendoane şi chiar oase măcinate fin. Dar să vedem totuşi ce mâncăm atât de gustos pe lângă uriaşele 37 de procente de „pieptuţ de puiuţ”:

  • slănină. Aceasta este o sursă de grăsimi.
  • apă. Teoretic inofensivă, practic trage la cântar.
  • proteină din lapte (cazeinat de sodiu). Este una din substanţele care ascund celebrul monoglutamat de sodiu. După unii cazeinatul de sodiu conţine 17% MSG.
  • sare.
  • difosfat de sodiu. Sau E 450 poate tulbura echilibrul calciu / fosfat ceea ce duce la dureri de cap, greaţă, vărsături, deshidratare, diaree, sete, ameţeli şi confuzie mentală.
  • condimente. Nu se stie care sunt alea, dar pot fi o denumire ascunsă pentru MSG.
  • zaharuri. Altă sursa de calorii.
  • acid ascorbic. Nu este un aditiv considerat periculos.
  • ascorbat de sodiu. Nu este un aditiv considerat periculos.
  • nitrit de sodiu. Toţi nitraţii şi nitriţii pot forma în anumite condiţii nitrozamine asociate cu creşterea riscului de cancer. Nitraţii formează compuşi stabili cu hemoglobina, methemoglobina reducând capacitatea acesteia de a transporta oxigenul. Mai multe informaţii găsiţi folosind aplicaţia Info E-uri.
  • glutamat monosodic. Studiile au evidenţiat un potential neurotoxic al glutamaţilor asupra copiilor şi chiar asupra adulţilor, deoarece glutamatul (ca şi aspartatul din Aspartam) este un neurotransmiţător. Poate declanşa maladiile Huntington, Alzheimer, Parkinson. Mai multe informaţii găsiţi folosind aplicaţia Info E-uri.
  • carmin. Carminul este un colorant produs din pulberea obţinută prin zdrobirea femelei unei insecte numite: coşenilă (coccus cacti) originară din Mexic sau din ouăle (gogoşi de coşenilă) acesteia. Se mai obţine şi din planta numită carmâz (phytolacca decandra). Mai multe informaţii găsiţi folosind aplicaţia Info E-uri.

În concluzie tot ce-i mai gustos din carne este monoglutamatul de sodiu, că de aceea se introduce ca să fie carnea mai „gustoasă”. Putem observa, pe lângă sursa efectivă de MSG, încă 2 potenţiale surse ascunse de monoglutamat. Din 6 aditivi folosiţi trei sunt catalogaţi drept periculoşi, unul este suspect, iar 2 sunt inofensivi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *