Combinarea alimentelor: între mit și adevăr

În ultima vreme am tot auzit despre combinarea corectă a alimentelor și cât de miraculoasă poate fi ea. Toma Necredinciosul din fire, nu am acordat niciodată prea mare importanță combinării alimentelor mai mult din raționamente logice, decât bazate pe ceva studiu, însă abundenta de diete disociate și de apariții televizate ale diverșilor nutriționiști adepți ai teoriei combinării corecte a alimentelor m-au făcut curioasă.

Măcar o data în viața am auzit cu toții că nu trebuie să mâncăm la aceeași masă carne și cartofi sau că fructele mâncate seara sunt agresive. Aici ii dau dreptate celui care a spus asta: sunt unele fructe atât de agresive încât te… mușcă de… buză și te mușcă atât de tare că l-ar face de ras pe însuși Christian Gray din prea celebra trilogie 50 shades of Gray. Credeți-mă pe cuvânt! Am fost violentată într-o seară de un măr ticălos încât de atunci nu mai mănânc mere, deloc. 🙂

Și totuși… ce spune teoria combinării alimentelor?

Există două tipuri distincte de digestie: o digestie acidă a proteinelor (carne, pește, ouă și brânză) și o digestie alcalină pentru carbohidrați (zaharuri și amidon). Pornind de aici putem sintetiza 3 reguli mari privind combinarea sau evitarea combinării alimentelor:

Regula nr. 1

Nu combinați grăsimile pure (unt, smântână, grăsimea baconului) cu alimentele cu un conținut ridicat de amidon (cartofi, orez, paste, pâine, cereale, dulciuri) la o masă. Dacă aveți în principal carbohidrați la masă, nu mâncați grăsime. Dacă aveți cartofi la masă și un desert dulce, nu puneți unt sau smântâna pe cartofi. De asemenea, dacă aveți grăsimi, nu mâncați carbohidrați. Dacă aveți bacon sau ouă la micul dejun, nu mâncați cereale sau pâine.

Omul primitiv nu a mâncat grăsimi cu carbohidrați. Grăsimea provenea din carnea animalelor; dar în milioane de ani nu s-au găsit niciodată bucăți de grăsime pură atașate vegetalelor (carbohidrați). Pe măsură ce omul a evoluat, nu a avut nevoie să digere grăsimi și amidon la aceeași masă – nu a dezvoltat niciodată un astfel de mecanism – și nici astăzi nu-l avem încă.

Regula nr. 2

Nu combinați acizii și carbohidrații. Nu amestecați lapte bătut, suc de portocale, suc de lămâie, suc de grepfrut sau oțet la o masă care include alimente cu un conținut ridicat de amidon și zahar.

Regula nr. 3

Nu combinați alimente cu un conținut ridicat de proteine (carne, pește, ouă sau brânză) cu cele cu un conținut de amidon ridicat (cartofi, cereale, pâine, dulciuri) la aceeași masă.

Și totuși ce este adevărat?

Potrivit dieteticianului și a autorului „American Dietetic Association Complete Food and Nutrition Guide”, Roberta Larson Duyf, consumarea alimentelor în diferite combinații și evitarea altora nu îmbunătățește digestia. Sistemul nostru digestiv este conceput pentru a digera o varietate de alimente și substanțe nutritive, indiferent de combinație. Obiceiurile de igienă, consumul de alimente bogate în antioxidanți, cum ar fi fructele și legumele colorate și evitarea fumului de țigară, sunt mai utile ca efect de reducere sau prevenire a daunelor cauzate de toxine.

Numeroasele diete care combină alimentele potrivite promit, de asemenea, îmbunătățirea nivelului de energie și a echilibrului stării de spirit ca urmare a consumului de alimente doar în combinații „bune”. De fapt, combinarea proteinelor și a carbohidraților (o combinație considerată „rea”) ajută la îmbunătățirea nivelului de serotonina din creier. Nutriționiștii de la Clinica Mayo, Jennifer Nelson și Katherine Zeratsky, sugerează consumul de alimentele cu un indice glicemic scăzut, cum ar fi cerealele integrale, ciocolata și acizi grași omega-3 (inclusiv peștii grași și nucile) ca alegeri alimentare ce îmbunătățesc starea de spirit. Aceste alimente vă pot ajuta să vă mențineți un nivel echilibrat al zahărului în sânge și să dormiți bine. Carbohidrații oferă glucoză, sursa primară de energie a corpului. Din aceste motive, eliminarea lor din mesele care conțin alimente bogate în proteine poate duce, de fapt, la scăderea nivelului de energie sau la creșterea poftelor pentru surse de carbohidrați.

Dacă nici aceste argumente nu va conving, gândiți-vă un pic logic: alimentele în general nu conțin doar un singur macro-nutrient.

Quinoa, de exemplu, are un conținut ridicat de proteine (14,12 g/100g) având în vedere că este o pseudocereală, dar și de carbohidrați – 64,16 g. Plecând de la teoria combinării alimentelor, quinoa este interzisă.

Un alt sfat este ca fructele să fie mâncate singure, de preferința ca și gustare. Păăăăi să vedem: fructele sunt bogate în zahăr, carbohidrați simpli ce se absorb rapid. Sunt diete disociate care spun sa mănânci într-o zi doar fructe. Pai ce făcuși, Bobita? Vrei sa te îngrași?

Atunci când mănânci doar carbohidrați simpli nivelul tău de zahăr din sânge crește brusc forțând corpul să secrete insulină. Da, da, insulina e aia care adună zaharul din sânge și îl depune sub formă de grăsime. Și vrei să slăbești? Neah, în prezenta zahărului din abundentă în sânge nu prea ai șanse. Și ca treaba să fie roz, la fel cum crește repede nivelul zaharului și scade la fel de repede, astfel că ți se va face foame iar, și? ce crezi? Vei mânca…. Așa că spor la cure de slăbire pe baza de smoothie-uri din fructe. Și fac pariu ca nu prea ai buget de calorii și nici nu prea faci sport. Și ce să vezi? Te îngrași… Vorba clasicilor în viața: ghinion!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *