Arhiva categoriei: Recenzii

Recenzii produse alimentare

Mmmm… hamburger

Fie că spunem fast-food (mâncarea preparată rapid și care este servită în restaurantele de specialitate), fie junk food (alimentele cu valoare nutritiva mica, care sunt bogate in calorii, grasimi, zahar, sare), inevitabil ne gândim și la hamburger. Și când vorbim de hamburger cred că ne vine în minte un anumit brand (nu o să îi dau numele ca să nu fiu acuzată de orice fel de publicitate).

Dacă la început a fost văzut bine, astăzi hamburgerul a devenit infam, „bucurându-se” de o publicitate negativă agresivă. De ce? Ce are bietul preparat atât de dăunător încât să nu mai vrei să-l mănânci?

Apelez iar la dl. Google pentru a căuta ce conține hamburgerul și, surpriză, găsesc:

Chiflă regular 52g [făină albă de grâu, apă, zahăr, ulei vegetal rafinat nehidrogenat de floarea soarelui, drojdie, sare iodată, agent de tratare a făinii (emulsifianți: stearoil 2-lactilat de sodiu, esteri mono și diacetil-tartrici ai mono și digliceridelor cu acizi grași, făină albă de grâu, agent antiaglomerant: carbonat de calciu, antioxidant: acid ascorbic, enzime), conservant: propionat de calciu. Poate contine semințe de susan], carne vită (tocată și congelată) 44 g (carne vită, condimente pentru grill (Sare Iodată, piper negru măcinat, extract piper negru), ketchup (pastă de tomate-66%, sirop de fructoză-glucoză, oţet, sare, extract de condimente), castraveți murați (castraveţi, apă, sare, oţet, agent de întărire-E509, aromă naturală, conservant-E202), ceapă hidratată, muștar (otet, apă, seminte de muștar-13%, sare, condimente, aromă).

Valori nutriționale:

Calorii

Grăsimi

Glucide

Fibre

Proteine

Sare

Hamburger 106 g

254

8,8 g

30 g

2 g

13 g

1,3 g

Din care Acizi grași saturați

Din care Zaharuri

3,5

6,6 g

Putem observa că în banalul hamburger avem 7 aditivi:

  • suspecți: E282 propionat de calciu cu următoarele reacții adverse posibile diminuarea simtului gustativ, diminuarea simtului olfactiv, poate provoca migrene, E202 sorbat de potasiu care poate provoca alergii.
  • nepericuloși: E481 stearoil 2-lactilat de sodiu, E472e esteri mono și diacetil-tartrici ai mono și digliceridelor cu acizi grași, E170 carbonat de calciu, E300 acid ascorbic, E509 clorură de calciu.

Am rămas surprinsă că nu am regăsit niciun aditiv periculos, dar surpriza se oprește aici. De ce? Pentru că la o analiză mai atentă observăm și alte ingrediente în aparență inofensive: extract de condimente, aromă naturală, condimente, aromă. Să fie toate acestea o altă denumire pentru monoglutamatul de sodiu? Să conțină ele și monoglutamat de sodiu? Nu putem ști.

O altă problemă este carnea de vită. Da, atâta timp cât nu știm ce fel de carne s-a folosit, putând fi foarte bine resturi de carne care „cad” de la procesarea carcasei de vită… Și știm foarte bine filmulețele virale cu carnea tocată folosită la prepararea hamburgerilor!

Cât de periculos este să mănânci hamburger? Habar nu am! Sincer! Cât de periculos este să mănânci carne tocată și pâine din comerț? Sunt mezeluri mult mai nocive decât hamburgerul.

Dăunează el sănătății? În funcție de frecvență aș îndrăzni să spun. Știu, este înfierat peste tot și de toată lumea, dar un hamburger mâncat o dată pe an mi-e greu să cred că ne va scădea durata de viață sau ne va îmbolnăvi incurabil.

Recunosc că îmi place să mănânc o dată pe an un hamburger. Este un soi de tabiet ca la întoarcerea de la mare să oprim și să ne luăm unul cu o porție de cartofi prăjiți și un suc.

Și pentru că am amintit de cartofi și suc, ar trebui să vedem ce conțin și acestea, nu credeți?

Cartofi prăjiți: Cartofi tăiaţi, prăjiţi, congelaţi, ulei vegetal, dextroză, stabilizator: difosfat de sodiu; sare iodată; grăsime pentru prăjit (ulei vegetal, antispumant E900).

Nici cartofii nu duc lipsă de aditivi:

  • suspecți: E450 difosfat de sodiu care poate tulbura echilibrul calciu / fosfat. Consumul excesiv poate tulbura echilibrul calciu / fosfat, ceea ce duce la dureri de cap, greata, varsaturi, deshidratare, diaree, sete, ameteli si confuzie mentala.
  • nepericuloși: E900 dimetil polisiloxan.

Calorii

Grăsimi

Glucide

Fibre

Proteine

Sare

Cartofi prăjiți 114 g

341

16,5 g

42 g

4,1 g

3,8 g

0,7 g

Din care Acizi grași saturați

Din care Zaharuri

1,5

0,4 g

Coca Cola: apă, zahar, dioxid de carbon, colorant caramel E150d, acidifiant acid fosforic, arome naturale inclusiv cafeina.

E150d caramel sulfit de amoniu are ca reacții adverse:

  • Reduce absorbția vitaminelor
  • Poate provoca hiperactivitate
  • Poate avea efecte negative asupra genelor, creșterii, intestinelor și rinichilor.

E338 sau acidul fosforic în doze mari încetinește asimilarea calciului (mărind riscul de osteoporoză), magneziului și fierului.

Calorii

Glucide

Coca cola 400 ml

168

42 g

Din care Zaharuri

42 g

Buun, am terminat masa… Știu, să-mi fie de bine! Clar îmi e, cel putin papilelor mele gustative le e și creierului, așa…, un pic…

Analizând mai atent mâncarea, descopăr de fapt că am păpat 763 calorii goale, lipsite de valoare nutritivă, cam multe glucide și grăsimi. Cam mult pentru o masă, iar dacă genul acesta de masă devine o regularitate, ei bine, vă imaginați și voi!

P.S. Informațiile nutriționale sunt culese de aici.

Soia, controversa continuă

Detestată, recomandată și controversată, cred că aceste trei cuvinte pot descrie scurt și la obiect istoria plantei numite SOIA.

Detestată pe vremea comunismului, soia și produsele din soia au apărut ca prin minune drept alimente miraculoase și sănătoase în secolul 21 datorită informațiilor care se propaga dacă nu cu viteza luminii, cel puțin cu viteza internetului. Timp de secole, asiaticii au consumat produse din soia fermentată și s-au bucurat de beneficiile sănătoase ale acestora, dar din păcate, în ultima vreme produsele nefermentate și procesate le-au luat locul celor sănătoase în toată lumea.

Laptele, uleiul, brânza, burgerii, crenvurștii, înghețata ş.a. toate din soia nu sunt deloc nutritive, ci, din contră, foarte toxice.

Supranumită și „proteina vegetală completă” sau „carnea vegetală”, soia începe să o ia la vale pe toboganul popularității datorită avalanșei de noi informații mai ales cele despre soia modificată genetic.

Soia modificată genetic este crescută pentru a rezista erbicidelor, pentru a crește rapid și ieftin, dar în schimb este plină de pesticide toxice.

Dar de ce au apărut opinii împotriva proteinei complete?

În primul rând soia și produsele din soia conțin anumiți antinutrienți care interferează cu enzimele care digeră proteinele. Cu alte cuvinte soia conține hemaglutinină, goitrogeni și acid fitic.

Hemaglutinina este o substanță care face ca celulele roșii din sânge să se transforme în tromboze (cheaguri de sânge) ce rețin oxigenul. Goitrogenii blochează sinteza hormonilor tiroidei și interferează cu metabolismul specific, iar acidul fitic reduce absorbția mineralelor precum calciu, magneziu, fier sau zinc.

Odată ajunsă mâncarea în stomac, tractul digestiv secretă enzime pentru a o descompune și pentru a elibera nutrienții, producându-se astfel asimilarea lor în organism. Conținutul ridicat de inhibitori de enzime, precum tripsina din soia nefermentată, îngreunează digestia și duc la imposibilitatea digerării complete a proteinelor și carbohidraților din produsele din soia. Rămânând incomplet digerate, aceste alimente hrănesc bacteriile dăunătoare din intestinul gros, ducând la balonare și disconfort abdominal.

În al doilea rând soia conține isoflavoni. Aceștia sunt fitoestrogeni care afectează funcția endocrină, pot cauza infertilitate și cancer mamar la femei. Laptele de soia băut zilnic poate afecta și ciclul menstrual.

În al treilea rând, soia conține acid glutamic ca multe alte plante de altfel. Acidul glutamic în sine este un aminoacid răspândit pe scară largă. Se găsește în mod natural în toate celulele vii ca parte a proteinelor. Numai o fracțiune de glutamat în produsele alimentare este în forma sa „liberă” și numai glutamatul „liber” poate intensifica aroma alimentelor. O parte din savoarea roşiilor, produselor fermentate din soia, extractelor de drojdie, produselor proteice fermentate sau hidrolizate (cum ar fi sosul de soia și pasta de fasole fermentată) se datorează prezenței ionilor liberi de glutamat.

Am fi putut s-o mâncăm pentru a ne asigura acizii grași esențiali omega 6 și omega 3. Se consideră că un raport optim de omega 6 : omega 3 în dieta omului este de 4:1. Boabele de soia fierte au un raport de până la 7,5:1 ca și vlăstarii de altfel. Dezastru și la acest capitol.

Nu în ultimul rând, soia are niveluri toxice de aluminiu. Soia trebuie să treacă printr-un proces tehnologic pentru a deveni izolat proteic din soia. În cadrul acestui proces, soia este procesată în containere din aluminiu, iar astfel produsul final este contaminat. Aluminiul afectează dezvoltarea creierului, determină comportament antisocial, probleme de învățare, alzheimer și demenţă.

Prelucrarea intensivă pentru a hidroliza proteina din soia în proteină vegetală produce și excitotoxine, cum ar fi glutamatul (gândește-te la MGS) și aspartatul (o componentă a aspartamului) ca produse secundare. Excitotoxinele de origine alimentară sunt omniprezente în produsele alimentare prelucrate și provoacă moartea celulelor nervoase.

Cu toate acestea soia ne-a invadat alimentația, găsindu-se în zeci de feluri de mâncare fie că este menționată, fie că nu. De cele mai multe ori însă este ascunsă în produse alimentare sub diferite denumiri precum:

  • proteine vegetale hidrolizate (PVH);
  • proteine vegetale texturate (PVT);
  • lecitină;
  • monodigliceride;
  • glutamat monosodic;
  • ulei vegetal;
  • vitamina E.

Și, dacă nu v-am convins încă, rețineți că soia poate provoca alergii. Oamenii care sunt deja alergici la grâu, fasole, lapte sau alte alimente pot avea reacții alergice la soia.

Dar, dacă este așa de dăunătoare, de ce asiaticii o consumă?

Asiaticii nu mănâncă soia nefermentată precum mănâncă alte legume pentru că soia conține acele cantități mari de toxine naturale și antinutrienţi despre care vorbeam mai sus. Fermentarea este o condiție obligatorie pentru îndepărtarea lor. Pentru consumul uman, cantități mici de soia fermentată cum se regăsește în gastronomia asiatica tradițională: miso, natto, tempeh, shoyu și tamari, nu vor crea probleme.

Ieftină și eficientă datorită multiplelor întrebuinţări, de la hrana umană la cea animală, soia a intrat pe piață și va rămâne probabil pentru multă vreme. Ce se va întâmpla cu noi, cu sănătatea noastră numai timpul va spune. Probabil ne vom adapta, măcar o parte din noi, așa cum ne-am adaptat și la alte alimente.

Citiți și:

http://www.thehealthyhomeeconomist.com/170-scientific-reasons-to-lose-the-soy-in-your-diet/

https://www.mercola.com/article/soy/avoid_soy.htm

http://ecologycenter.org/terrainmagazine/spring-2007/the-dish-on-soy/

http://authoritynutrition.com/is-soy-bad-for-you-or-good/

Tot ce-i mai gustos din carne!

De mult mi-am propus să scriu despre tot ce-i mai gustos din carne. Da, aţi citit bine! Stiu că seamana izbitor cu o reclamă difuzată la TV şi nu o să neg că reclama cu pricina m-a determinat şi să scriu. Oare ce este mai gustos din carne? Şi câtă carne au acei crenvurşti pe care se bat mesenii?

Pentru că am uitat de fiecare dată când am fost la cumpărături să citesc eticheta lor (nu sunt o consumatoare fidelă de crenvurşti), am apelat la dl. Google care nu m-a dezamăgit nici de data aceasta. Iată ce conţine un sortiment de crenvurşti cu piept de pui: piept de pui (37%), slănină, apă, proteină din lapte (cazeinat de sodiu), sare, stabilizator (difosfat de sodiu), condimente, zaharuri, antioxidanţi (acid ascorbic, ascorbat de sodiu), conservant (nitrit de sodiu), potenţiator de aromă (glutamat monosodic), colorant (carmin).

Revin cu întrebarea: ce e mai gustos din carne? Mai gustoase ca alea 37 procente de piept de pui trebuie să fie restul de 63 de procente (că, deh, 63>37), altfel nu se poate vorbi de ce e mai gustos din carne că nu prea au carne! Neştiind exact care sunt proporţiile din celelalte ingrediente, o să fac un mic exerciţiu de estimare: presupunând că toţi aditivii şi sarea însumează 10 procente, rezultă că 53% din cantitatea de produs reprezintă de fapt slănină, apă şi cazeinat de sodiu.

Dacă ne-am lamurit cu carnea sau, mai bine spus, cu lipsa ei (nu vă lăsaţi păcăliţi de faptul că primul ingredient trecut este carnea, deci, teoretic, cel mai însemnat cantitativ, ea este minoritară comparativ cu restul ingredientelor), mai trebuie să ne lămurim dacă se pune carne macră sau dezosată mecanic, diferenţa fiind uriaşă. Produsele alimentare pe bază de carne dezosată mecanic conţin piele, tendoane şi chiar oase măcinate fin. Dar să vedem totuşi ce mâncăm atât de gustos pe lângă uriaşele 37 de procente de „pieptuţ de puiuţ”:

  • slănină. Aceasta este o sursă de grăsimi.
  • apă. Teoretic inofensivă, practic trage la cântar.
  • proteină din lapte (cazeinat de sodiu). Este una din substanţele care ascund celebrul monoglutamat de sodiu. După unii cazeinatul de sodiu conţine 17% MSG.
  • sare.
  • difosfat de sodiu. Sau E 450 poate tulbura echilibrul calciu / fosfat ceea ce duce la dureri de cap, greaţă, vărsături, deshidratare, diaree, sete, ameţeli şi confuzie mentală.
  • condimente. Nu se stie care sunt alea, dar pot fi o denumire ascunsă pentru MSG.
  • zaharuri. Altă sursa de calorii.
  • acid ascorbic. Nu este un aditiv considerat periculos.
  • ascorbat de sodiu. Nu este un aditiv considerat periculos.
  • nitrit de sodiu. Toţi nitraţii şi nitriţii pot forma în anumite condiţii nitrozamine asociate cu creşterea riscului de cancer. Nitraţii formează compuşi stabili cu hemoglobina, methemoglobina reducând capacitatea acesteia de a transporta oxigenul. Mai multe informaţii găsiţi folosind aplicaţia Info E-uri.
  • glutamat monosodic. Studiile au evidenţiat un potential neurotoxic al glutamaţilor asupra copiilor şi chiar asupra adulţilor, deoarece glutamatul (ca şi aspartatul din Aspartam) este un neurotransmiţător. Poate declanşa maladiile Huntington, Alzheimer, Parkinson. Mai multe informaţii găsiţi folosind aplicaţia Info E-uri.
  • carmin. Carminul este un colorant produs din pulberea obţinută prin zdrobirea femelei unei insecte numite: coşenilă (coccus cacti) originară din Mexic sau din ouăle (gogoşi de coşenilă) acesteia. Se mai obţine şi din planta numită carmâz (phytolacca decandra). Mai multe informaţii găsiţi folosind aplicaţia Info E-uri.

În concluzie tot ce-i mai gustos din carne este monoglutamatul de sodiu, că de aceea se introduce ca să fie carnea mai „gustoasă”. Putem observa, pe lângă sursa efectivă de MSG, încă 2 potenţiale surse ascunse de monoglutamat. Din 6 aditivi folosiţi trei sunt catalogaţi drept periculoşi, unul este suspect, iar 2 sunt inofensivi.

Prăjitura casei

Reclama este sufletul comerţului, iar producătorii te îmbie să cumperi prăjituri în loc să le faci că, deh, vremurile s-au schimbat şi nu mai e „cool” să stai în bucătărie sau poate nu ai suficient timp.

Cui nu i-ar plăcea să se ducă şi să cumpere un dulce ca la mama acasă?! Reclama promite, eticheta dezminte, căci ma îndoiesc că mama punea

  • E1520 Propilenglicol – periculos
  • E450 Difosfat disodic – suspect
  • E1404, Amidon modificat – suspect
  • E415 Gumă Xantan – suspectă
  • E475 Esterii poliglicerici ai acizilor graşi – suspecţi
  • E200 Acid sorbic – suspect
  • E322 Lecitină – nepericuloasă
  • E422 Glicerină – nepericuloasă
  • E460 Celuloză – nepericuloasă
  • E330 Acid citric – nepericulos

Concluzii

Un E periculos, 5 E-uri suspecte şi 4 E-uri nepericuloase

Pofta bună… producătorului! Eu spun „pas”!