Arhive categorie: Fructe

Avocado

Cu un gust ce aduce aminte de nucile verzi, cu o textură ce te face să te gândesti la unt şi o întrebuinţare mai apropiată de a unei legume, avocado e un fruct interesant, dar, din păcate, des ocolit de români. Suspicioasă la început, am gustat o dată şi m-am strâmbat 3 zile, am redescoperit avocado în urmă cu vreo lună. De atunci am mai cumpărat de 2 ori şi cum curiozitatea mă caracterizează, când aceasta se întâlneşte cu mai-nou-descoperita pasiune pentru “blogging” rezultă încă un articol pe care îl împărtăşec cu voi.

Avocado copt (100 g) este un fruct echilibrat, ce conţine atât grăsimi (23% din dzr), vitamine, minerale, cât şi fibre (27% din dzr).

Cele mai multe grăsimi sunt reprezentate de fitosteroli cu rol esenţial în combaterea inflamaţiilor din corp, fiind recomandat persoanele cu artrită. Acizii oleici, care favorizează absorbţia unor substanţe nutritive din hrană, se găsesc deasemenea în avocado. Aceştia sunt acizi graşi mononesaturaţi, recunoscuţi pentru efectul de reducere a riscului de boli cardiovasculare.

Avocado este o sursă foarte bună de vitamina E (10% din dzr) – cu rol antioxidant şi foarte benefică pentru piele, de vitamina K (26% din dzr), de potasiu (14% din dzr), un mineral esenţial pentru o bună tensiune arterială şi pentru echilibrul fluidelor în organism, de cupru (10% din dzr).

Pe lângă vitaminele B uzuale (excepţie face B12 care nu se găseşte), avocado mai conţine 14,2 mg de colină. Cunoscută şi ca B4, colina este o vitamină hidrosolubilă care intervine în degradarea acizilor graşi, anumitor acizi aminaţi şi a glucozei. Împiedică depunerea colesterolului pe pereţii arteriali şi contribuie la eliminarea substanţelor toxice şi a metaboliţilor inutili acumulaţi în organism, înlesneşte funcţiile ficatului (ajutând la eliminarea toxinelor din organism) şi ale vezicii biliare – facilitează folosirea corespunzătoare a grăsimilor şi a colesterolului de către organism. Eficienţa acestei vitamine sporeşte prin asociere cu vitaminele A, B9, B12 şi inozitolul.

Atenţie însă la alergii! Unii oameni au reacţii alergice la avocado. Există două forme principale de alergie: cei cu o alergie la polen, dezvoltă simptome locale la nivelul gurii şi gâtului la scurt timp după consumul de avocado, al doilea, cunoscut sub numele de sindromul latex-fructe, se referă la alergia la acest material, iar simptomele includ urticarie generalizată, dureri abdominale şi vărsături şi poate pune, uneori, viaţa în pericol. De asemenea, dacă sunteţi alergici la banane, piersici, pepene galben, cartofi, roşii, kiwi, este indicat să evitaţi acest fruct.

Afinele

Pentru că-mi place la nebunie dulceaţa de afine – pe care aş folosi-o în orice dulce, chiar şi în mâncare dacă as găti doar pentru mine – şi pentru că peste tot aud despre câte miracole fac, am început să ma documentez. Şi pentru că nu vreau să ţin informaţia doar pentru mine, vi-o împărtăşesc şi vouă.

Dar ce fac bobiţele acelea mici, albastre? Fac multe lucruri bune, se pare, pentru organismul nostru dacă le mâncăm cu regularitate:

  • Menţin sănătatea creierului. Prin prevenirea degenerării sau distrugerii neuronilor, a celulelor creierului, ajută la menţinerea sănătăţii sistemului nervos central.
  • Scad riscul dezvoltării bolilor de inimă. O echipă de cercetători de la Universitatea Harvard a vrut să afle de câte afine este nevoie pentru ca beneficiile să fie resimtite la nivelul tensiunii. Astfel, s-a descoperit că o jumătate de ceşcuţă de afine pe săptamână este îndeajuns pentru ca riscul de hipertensiune să scadă cu 10%.
  • Păstrează integritatea vederii. Carotenoidele (luteina, zeaxantina, etc.), flavonoidele (cum ar fi rutina, resveritrol, quercentina, etc.), împreună cu vitamina C, vitamina E şi vitamina A, seleniu, zinc şi fosfor sunt benefice şi esenţiale pentru sănătatea ochilor. Studiile au indicat faptul că, dacă mancaţi 3 sau mai multe porţii de fructe pe zi, puteti reduce riscul apariţiei degenerescenţei maculare asociată îmbătrânirii (cauza principală a pierderii vederii la persoanele în vârstă), cu aproximativ 36%.
  • Luptă împotriva cancerului. Deoarece conţin anumiţi compusi, cum ar fi acidul aleagic, în combinaţie cu antocianina şi alti antioxidanţi şi cupru, pot duce la prevenirea cancerului.
  • Stimulează sistemul imunitar. Afinele, având în compoziţia lor antioxidanţii antocianină, vitamina C, vitaminele din complexul B, vitamina E, vitamina A, cupru (care întăreşte imunitatea şi are rol antibacterian), seleniu, zinc, fier, stimuleaza sistemul imunitar şi previne apariţia infecţiilor. Odată ce imunitatea este puternică, evitaţi raceală, febra şi multe dintre bolile care se pot transmite, atât pe cale virală, cât şi bacteriană.
  • Neutralizează radicalii liberi care pot provoca boli şi îmbătrânirea. Potrivit unui studiu al Universitatii din Cincinnati, antocianina din afine ajuta la neutralizarea radicalilor liberi, reduce inflamaţiile şi îmbunătăţeşte comunicarea între neuroni.
  • Ajută la menţinerea sănătăţii tractului urinar. Afinele previn localizarea bacteriilor în pereţii vezicii, fiind de folos şi în cazul infecţiilor urinare. Combinaţia afine-probiotice reduce considerabil numărul bacteriilor vinovate de aparitia inflamaţiilor intestinale.
  • Ajută în ameliorarea constipaţiei şi a digestiei. Afinele sunt indicate şi suferinzilor de constipaţie pentru ca au în compoziţie fibre şi, mâncate dimineaţa pe stomacul gol, accelerează tranzitul intestinal şi curata colonul de reziduurile acumulate în timp.
  • Contribuie arderea grăsimii din zona abdomenului. Un alt studiu realizat în SUA a arătat, de data aceasta, că afinele sunt o veritabilă armă în lupta cu obezitatea, polifenolii conţinuţi putând duce la arderea a pânâ la 73% dintre grăsimi, în cazul unei doze mari, şi până la 27%, în cazul celei mai mici doze folosite în cadrul studiului realizat pe soareci. Dacă acelaşi efect îl va avea şi în cazul oamenilor, s-ar putea produce medicamente pe bază de afine care să combată flagelul numit obezitate.

Fructul zeilor, sharon, kaki, persimmon şi tot atâtea beneficii

Diospyros Kaki, „fructul zeilor”, este cunoscut sub multe denumiri: Kaki, Sharon (dacă fructul provine din Israel), mărul asiatic, Japanese Persimmon precum şi curmalul japonez.

Ca şi roşiile, persimmon nu sunt considerate bace (fruct cărnos, cu pieliţa subţire şi cu miezul zemos, în care se află seminţele), dar în termeni de morfologie botanică de fapt asta sunt.

Fruct cu un gust asemănător piersicii combinat cu pepene galben, persimmon se clasifică în:

  • Soiuri astringente: Au un nivel ridicat de tanin, ceea ce face fructul necopt să fie astringent şi amar. Trebuie lăsate să se coacă pe deplin (până când capată o consistenţă moale ca a jeleului) pentru a putea fi consumate, altfel nu sunt comestibile. Însă la maturitate aceste soiuri au cele mai parfumate arome şi cele mai deosbite gusturi.
  • Soiuri non-astringente: Fructele au un nivel scăzut de tanin şi pot fi consumate şi când fructele sunt tari. Aceste soiuri non-astringente au un gust mai puţin complex.

sharon”Sharon “ (numit după câmpia Sharon din Israel) este numele de marketing pentru soiul israelian „Triumph” şi sunt fructele ale căror astringenţă a fost eliminată chimic. Mai sunt cunoscute şi sub denumirea de Fructe mango coreene.

Conţinutul (la 100g fruct) şi beneficiile fructelor persimmon sunt:

  • deşi sarace în calorii (70 kcal) şi grăsimi (0,19 g), constituie o sursă bogată de fibre (14% din dzr). De asemenea, fructele proaspete conţin minerale printre care potasiu, mangan (15% din dzr), cupru (12% din dzr), seleniu şi fosfor.
  • Conţin fito-nutrienti, flavonoizi, poli-fenolici, anti-oxidanti, cum ar fi catechine şi gallocatechine, dar şi compuşi despre care se crede că sunt implicaţi în combaterea cancerului, cum ar fi acidul betulinic. Catechinele reduc riscul a patru afecțiuni des întâlnite: accident cerebral, afecțiuni ale miocardului, cancer și diabet.
  • Fructele proaspete conţin compuşi antioxidanţi, cum ar fi vitamina A, beta-caroten, licopen, luteină, zeaxantină şi criptoxantină. Luteina si Zeaxantina sunt substanţe puternic antioxidante din familia carotenoidelor. Carotenoidele scad riscul de cataractă şi degenerare maculară datorate vârstei, dar acţionează şi ca agenţi anticancerigeni.
  • Fructele persimmon sunt, de asemenea, o sursă foarte bună de vitamina C (12,5% din dzr). Consumate cu regularitate, alimentele bogate în vitamina C ajută organismul să lupte împotriva agenţilor infectioşi şi îl protejează împotriva radicalilor liberi proinflamatori.
  • Datorită taninilor prezenţi în fruct, poate reduce riscul bolilor cardiovasculare, hipertensiunea, combate cu success ateroscleroza, afecţiune în care arterele se blochează, o cauză principală a bolilor de inimă, atacurilor de cord şi accidentelor vasculare cerebrale, diabetul şi problemele cu ficatul.

 

 

Pomelo – gigantul bun al fructelor

Pomelo este adesea considerat o varietate de grapefruit, în engleză purtând şi denumirea de „shaddock”, după numele căpitanului englez de marină Shaddock, cel care a adus pentru prima dată seminţele de pomelo în Jamaica.

Deşi peste hotare se consumă des pentru proprietăţile lui, la noi în ţară în ultima vreme a început să fie cunoscut si apreciat.

O sută de grame de fruct conţine multă vitamina C (73% din DZR), dar şi potasiu (11% din DZR), cupru (2% din DZR), mangan (1% din DZR) şi alte substanţe necesare corpului uman.

În afară de aportul de nutrienţi, pomelo are efecte benefice şi pentru întărirea stomacului şi splinei, diminuarea flegmei, intensificarea circulaţiei sângelui, creşterea poftei de mâncare – dacă este consumat cu o oră înainte de masă, favorizarea producţiei de bilă, tratarea indigestiei, accelerarea cicatrizării rănilor etc.

Prin acidul citric are efect diuretic şi este util în hiperuricemie (creşterea nivelului de acid uric în sânge), gută, litiază renală, hipertensiune arterială şi alte boli asociate cu retenţia de lichide.

Pomelo scade colesterolul şi trigliceridele contribuind astfel la reducerea riscului cardiovascular şi cerebrovascular.

Datorită conţinutului în potasiu, vitamina C, carotenoizi pomelo este o bună alternativa pentru înlocuirea pierderilor de minerale şi apă. Sucul amestecat cu apă, bicarbonat şi zahăr poate constitui o băutură rehidratantă.

Este util în anemia feriprivă ca tratament adjuvant prin conţinutul de vitamina C care creşte absorbţia fierului.

Atenţie însă, pomelo nu trebuie mâncat pe stomacul gol şi nu se recomandă în boli renale, gastrite, diaree şi alte tulburări gastrointestinale.

Rodia – fructul minune?

Auzim deseori de fructe miraculoase şi de beneficiile pe care le aduc sănăţaţii. Este şi cazul rodiei care a intrat în atenţia cercetătorilor.

Aceste fructe au multe beneficii‬ asupra sănătăţii conform studiilor efectuate:

  • regenerează celulele şi încetinesc îmbătrânirea. Rodiile conțin o canitate uriașă de antioxidanți, de 3 ori mai mulţi decât vinul roşu sau ceaiul verde.
  • elimină radicalii liberi. Taninii (ce se găsesc în rodie) sunt prezentați în cercetările publicate în perioada 1990-2007 ca având capacitatea de a epura radicalii liberi în studiile de laborator.
  • luptă împotriva cancerului. Diverse studii arată că sucul de rodie ar putea fi eficient împotriva cancerului de prostată şi că ne protejează organismul de cancerul de sân şi de cel de plămâni.
  • ajută digestia.
  • au proprietăţi antiinflamatorii.
  • reduc colesterolul şi tensiunea arterială. Sucul de rodie s-a dovedit eficient în reducerea factorilor de risc pentru maladiile cardiace, incluzând prevenirea formării plăcilor oxidate de colesterol rau (LDL).

Dar ce conţine rodia? Câte vitamine şi minerale ne asigură 100 g din acest fruct?

100g %DZR
Energie 83 kcal
Zahăr 13,67 g
Minerale
Calciu 10 mg 1%
Fier 0,30 mg 2%
Magneziu 12 mg 4%
Fosfor 36 mg 4%
Potasiu 236 mg 12%
Sodiu 3 mg 0,3%
Zinc 0,35 mg 3%
Vitamine
Vitamina C 10,2 mg 14%
B1 0,067 mg 8%
B2 0,053 mg 7%
B3, Niacină 0,293 mg 2%
B6 0,075 mg 8%
B9, Acid folic 38 mcg 19%
Vitamina E 0,60 mg 9%
Vitamina K 16,4 mcg 18%

Furnizând 14% din necesarul zilnic de Vitamina C al adultului, conţinut în 100 ml, sucul de rodie este și o sursă de vitamina B9,  de potasiu şi de polifenoli antioxidanţi . Cu toate acestea, rodia nu reprezintă o sursă importantă de nutrimente.

Dacă rodia face sau nu minuni, asta rămâne de văzut. Un lucru e cert: sucul obţinut e delicios.