Castravetele, indiferent de anotimp, a fost şi va rămâne o legumă îndrăgită de mulţi dintre noi. Nici industria cosmetică nu l-a ocolit, fiind întrebuinţat în diverse creme şi loţiuni pentru ten, având un efect calmant, de restabilire a pH-ului pielii, fiind uşor astringent.

În aceste condiţii, era de aşteptat ca “micuţul” nostru castravete să capete însuşiri aproape miraculoase, o compoziţie nutritivă de excepţie şi întrebuinţări care mai de care mai diverse. De multe ori, informaţiile sunt trunchiate, enumerate rapid şi bazate pe ideea că, dacă are minerale de exemplu, trebuie să fie şi în cantitate foarte mare.

Este suficient să citim 3 articole scrise în aceeaşi manieră, că ne vom transforma inevitabil în susţinătorii şi promotorii castravetelui şi ale beneficiilor lui miraculoase.

Lecturând mai multe articole despre beneficiile consumului de castravete, am extras câteva care mi s-au părut pe cât de exagerate, pe atât de nedocumentate. Voi lua ca referinţă 100 g de castravete crud cu coajă cu tot.

1. “Îţi oferă multe vitamine. A, B si C, K (…)”

Eu pot spune că oferă mai multe vitamine de atât. Pe lângă vitaminele enumerate, mai conţine E şi defalcăm B-urile: B1, B2, B3, B6, B9. Dacă prin “multe” se înţelege cantitatea de vitamine conţinută de castravete, aici “au zbârcit-o” cu brio: A 2% din DZR, B1 1% din DZR, B2 2% din DZR, B3 5% din DZR, B6 2% din DZR, B9 2% din DZR, C 5% din DZR, K 21% din DZR, E 2‰ din DZR. Cred că avem noţiuni diferite despre ceea ce înseamnă “multe”, singura vitamină care s-ar fi putut încadra aici fiind K, în rest sub 5% din DZR nu stiu pentru cine înseamnă “mult”.

2. “Oferă minerale prietene cu pielea: magneziu şi potasiu.”

Conţinutul de magneziu şi potasiu este de 3%, respectiv 4% din DZR. Dacă vreau un aport real de magneziu şi potasiu, clar nu este castravetele cel mai indicat. Dacă ne referim doar la o enumerare de minerale conţinute de castravete, atunci le dau dreptate. Referitor la prietenia magneziului şi a potasiului cu pielea, eu nu am găsit informaţii care să susţină această “prietenie”.

3. “Ajută digestia. Cu un conţinut ridicat de fibre, acid folic şi calciu, castravetele este bun pentru cei care au probleme la stomac.”

Castravetele conţine 2% fibre, 2% calciu şi 2% acid folic. Unde este conţinutul ridicat??? Sau tot ce este peste 0 unii consideră conţinut ridicat?!

4. “Reduce nivelul colesterolului. Colesterolul se găseşte doar în produsele animale. Aşadar, castravetele nu conţine colesterol. Îţi poţi coborî nivelul colesterolului, schimbând ceea ce mănânci.”

Explicaţia este halucinantă şi nu are nicio legătură cu capacitatea castravetelui de a scădea colesterolul. Faptul că nu-l creşte nu înseamnă că-l scade, iar că ceea ce mănânci determină nivelul colesterolului, nu cred că de acest lucru se îndoia cineva. Această afirmaţie (“reduce nivelul colesterolului”) este făcută doar de dragul de a scrie ceva şi de a-i mai atribui o calitate castravetelui.

5. “Sărăc în calorii, dar plin de vitamine şi minerale (…).”

Cu caloriile au nimerit-o, nu are decât 15 kcal la suta de grame, despre vitamine am scris mai sus, dar ce este cu mineralele? Castravetele conţine: calciu 2% din DZR, cupru 2% din DZR, fier din 2% DZR, magneziu 3% din DZR, mangan 4% din DZR, fosfor 2% din DZR, potasiu din 4% DZR, seleniu 4‰ din DZR, sodiu 0 mg, zinc 13% din DZR. Singurul mineral care depăşeşte 10% din DZR este zincul, deci castravetele este o sursă de zinc. Ca să susţinem că e plin de minerale, este cel puţin exagerat – dacă nu ne referim strict la numărul de minerale – dacă nu neadevărat.

Şi atunci ce facem, nu mai mâncăm castraveţi? Ba da, pentru că ne plac, au puţine calorii, sunt hidratanţi, iar la sfârşitul zilei fiecare aliment consumat contează în menţinerea unui aport cât mai bun de minerale şi vitamine. O alimentaţie sănătoasă este o alimentaţie variată, în care castravetele îşi are rolul lui alături de alte alimente.